11. Losing against feelings

Tumblr_m4trp7cfew1qieq9mo1_500_large

De doua zile…de doua zile plecase si nu mai daduse nici un semn de viata. Ea nu mai suporta, daca Eric il prinsese…putin probabil din cauza legaturii, dar totusi. Nu voise sa-l lase, dar el insistase. Stia ca nu putea lua Putere de la el, dar el incercase s-o fereasca pe ea de pericol si ii propuse sa fie un „corp” de trecere. El nu voia s-o lase pe ea sa fie vulnerabila, ea nu voia sa-l lase pe el sa fie in pericol. Sperase sa renunte in ultima clipa. Sa nu se duca totusi afara. Ea putea sa lupte cu Eric…desi, n-ar fi vrut. Nu voia sa lupte cu nimeni, dar ar fi facut-o daca ar fi trebuit, totusi cu Eric era altfel. Stia ca trebuie sa lupte cu el, dar nu voia. Se temea ca ii facuse ceva, ca sarutul ala fusese magic, la propriu. Daca i-ar fi aparut in fata acum, n-ar fi putut ridica un deget sa lupte. Nu stia ce se intampla cu ea, nu-i placea sa nu fie sigura pe sine, sa nu poata sa se apere. Mai mult, sa nu vrea sa se apere. S-ar fi luptat cu Eric pentru Nathan? Da. Voia ca raspunsul sa fie da. Trebuia sa fie.

Marai si se tranti in iarba. In acelasi moment se auzi un chicotit din apropiere, cand deschise ochii, nu vazu lumina filtrandu-se printre crengile copacilor, insa ochi ciocolatii ii incatusara privirea.

-Mai fa o data, a fost chiar dragut. Zise Eric pe un ton amuzat.

Lui Marisol ii lua o secunda sa-si dea seama ca nu ar trebui sa poata aparea asa din senin. Si intelesese. De ce il aproape-omorase pe Nathan, voise sa fie bruiat scutul cat sa poata patrunde fara sa fie simtit. Fata voia sa scoata limba la el si sa-i spuna ca nu e corect, dar el probabil citise asta din expresia ei bosumflat. Chicoti din nou si ea isi inchise ochii instinctiv ca sa auda mai bine. Eric profita, o trase   la el in brate, isi apasa scurt buzele pe ale ei apoi o impinse cu multa forta in cel mai apropiat copac. Marisol abia avut timp sa creeze un scut de putere care sa atenueze impactul, insa tot duruse intr-atat incat sa-i dea lacrimile. Nici asta nu-i convenea. De ce sa planga? Patise si mai rau decat atat si totusi…

Nici nu simtise cand sabia ii cresta usor pielea, lasa sa-i scape insa un suspin de durere si lacrimile ii alunecara de pe obraji pana pe taisul ei. Nu lupta. Nu putea sa lupte, nici nu voia. Sunt slaba. Nu vreau sa fiu slaba…

Lui nu-i placea sa faca o fata sa planga. Fetele trebuie protejate, nu ranite. Dar Hades il trimisese dupa ea, era ori ea, ori el…totusi, de data asta, ar fi preferat sa fie el.  Sunt slaba. Nu vreau sa fiu slaba…  Nu fusesera trimise cu intentie, Eric abia intelesese cuvintele.

Voise sa impinga pur si simplu sabia, sa termine, dar acum ii tremurau mainile. Nu voia s-o ranesca in niciun mod si nu stia de ce. Marisol isi rezema capul de trunchiul copacului si inchise ochii. Astepta. Astepta sa moara, realiza el. Era furios pe sine, pentru ca fata asta nu-i iesea din cap, pentru ca nu voia s-o vada ranita, pentru ca-i tremurau mainile in acel moment din cauza ei, pentru ca era pentru prima data speriat, speriat de ideea de a o omori, de a o pierde cand nici macar nu e a lui. Recunostea toate astea, era furios pe el insusi pentru ca Ea il facuse sa se piarda, sa nu ma fie decazautul care omoara cat ai clipi, dar era si mai furios pe ea pentru ca renunta.

Cateva picaturi de sange i se prelinsera incet pe gat pana ajunsera pe rochia neagra, Eric le urmari cu privirea si dadu imediat drumul sabiei, lasand-o insangerata pe pamant. Ingenunchie langa ea si ii stersea lacrimile. Avea sa moara mai tarziu, dar nu-i pasa in acel moment.

Marisol deschise ezitanta ochii. Inca o data, privirea ei intalni capruiul ochilor lui si-si dori sa-i inchida la loc. Dar inainte s-o poata face se trezi in intuneric. Intre doua minti, realiza panicata. Simti legatura sa cu Nathan neatinsa, apoi simti cum Eric isi lipi tandru buzele pe fruntea ei. Dar simti si el legatura.

Marisol habar n-avea ca in locul ala pot aparea obiecte dar cert e ca la cateva secunde dupa ce Eric s-a ridicat de langa el, legatura cu Nathan se intrerupse, fata simti pur si simplu cum se rupe de ea si icni speriata. Pur si simplu o taiase, nu ar fi putut accepta, daca sucubul murea, Ea murea cu el. Si nu numai atat, nu-i putea permite lui sa fie atat de aproape de ea. Nici asta nu-i convenea, devenea slab pentru Ea, devenea furios pe el insusi din cauza ei, pierdea tot din vina ei. Lovi tot ce-i era in cale, izbi totul in acel intuneric cu Putere, de furie. Continua sa loveasca totul pana ce suspinul ei ii intrerupse gandurile. Furia din ochi i se mai domoli, inlocuita de intelegere, cand o vazu strangandu-si genunchi la piept privind in gol, tremurand cu tot corpul, nu realizase ca tot ce distrugea era parte din ea.

Constient sau nu, ea il impinse afara din mintea sa, revenind din nou „pe pamant”, primul lucru pe care-l vazu fu privirea ei stearsa. Ea il examina ca si cum n-ar fi stiut cine era, nici nu parea ca stie. Avea ochii mai limpezi si mai stralucitori…si mai derutati. Eric realiza ca tocmai se jucase cu mintea ei, in cel mai propriu sens. Fusese exact ca un copil cu un cristal scump. Manat de curiozitate il luase din locul lui protejat si concentrandu-se pe altceva, il sparse fara sa-si dea seama…

Marisol se incrunta usor. O durere surda ii traversa tamplele, dar era mai preocupata de barbatul din fata ei. Si de sentimentul ca nu era ea, ca si cum cineva ii smulsese toata vointa, toata puterea si tot ce stia. Un laspsus gigantic in toata fiinta ei. Si totusi, pe el il cunostea. Un nume isi facu loc printre amintirile ei, Nathaniel…el era? Nu, nu era. Trebuia sa-si aminteasca si de Nathan, dar nu era el. Pe el il vedea si simtea cum e invaluita de o senzatie familiara de plutire si caldura, de frica si furie in acelasi timp.

Apoi durerea pulsa din nou ca si cum cineva tocmai ar fi lovit-o in moalele capului. Se apleca in fata prinzandu-si fata in palme. Eric ii lua mainile intr-ale sale, insa inainte sa poata face altceva se trezi lovit de-odata de multa Putere, in acelasi timp cu palma care se lipise de obrazul lui.

Marisol se ridica brusc, daramandu-l si pleca calcand apasat. Lacrimile ii curgeau pe obraji si ea nu se chinuia sa le retina. Privi peste umar si-l vazu stand tot acolo, cu spatele la ea si cu privirea in pamant. Se simtea rea. Pur si simplu rea. Fusese cruda cu atatea suflete, omorase atatia oameni fara macar sa clipeasca, dar privindu-l in acel moment se simtea pur si simplu fara suflet. Ironic, ea rapea sufletele atator oameni. Era furioasa, era indreptatita sa fie, pentru ce-i facuse. Inca nu-si amintea tot pe deplin, dar stia ca din vina lui se intamplase…tot.

Avea dreptul sa-l lase asa acolo, ar fi trebui sa treaca pur si simplu mai departe sau poate sa-i mai traga o palma, doar ca…s-ar fi urat pe ea insasi sa faca asta. Ii aruncase, fara vorbe, totul in fata, iar el reactionase ca si cum nici nu realizase ce facuse. Nu voia sa-l vada asa, trist, poate speriat, in mintea sa el era cel mai puternic, nu trebuia sa se piarda, nu in fata sa.

Si el gandea la fel. Orgoliul masculin care-l indemna sa riposteze palmei pierdea lupta cu vina pe care-o simtea auzindu-i fiecare bataie accelerata a inimii si fiecare rasuflare sugrumata de plans si suspinele scurte si…reactiona la tot ce avea legatura cu ea si asta-l infuria. Insa tot ce ar fi trebuit sa faca, in capul listei fiind uciderea fetei, era acaparat de acea vina, de fericirea care crestea in intensitate secunda cu secunda pentru ca ea isi revenise, pentru ca nu-i facuse atat rau pe cat crezuse, mahnirea pentru faptul ca din cauza lui ea fusese in pericol sau ranita si frica care pusese stapanire pe el cand realiza ce usor o poate pierde, cand nici macar nu era a lui. Marisol se intoarse pe jumatate, evitand sa priveasca spre el.

-Ridica-te. Pleaca. Vocea ii tremura si inghiti in sec.

Asta il trezi, nu voise sa se intample asta, niciodata nu-si imaginase ca din cauza cuiva, din cauza unei fete, ar putea sa se piarda asa de mult pe el insusi. Fata nici macar nu realiza cand Eric aparu in fata ei. O lipi de trunchiul unui molid mare si acesta tremura scurt datorita fortei ingerului. Dar de aceasta data nu o lovise, desi fata respira sacadat. Rasuflarea ei calda ii mangaie obrazul, iar buzele lor se aflau la doar cativa milimetri unele de altele. Ale lui atinsera delicat obrazul ei si se oprira depunand un sarut scurt pe tampla. Soapta lui ii facu tot corpul sa tremure, incet, ragusit si senzual murmura un „Nu” sugrumat dar hotarat, inainte sa-si striveasca cu furie buzele de ale ei.  Iar ea ii raspundea, mainile ii ajunsera cumva in parul lui, iar el ii mangaie talia tragand din cand in cand de cordonul din talie. Mainile lui alunecara incet pe coapsele ei, explorand cat puteau prin tesatura rochiei, apoi o ridica in bratele sale si fata isi incolaci picioarele in jurul mijlocului lui aplecandu-se ca sa nu intrerupa sarutul. Parul ii aluneca pe langa fata iar el i-l stranse intr-o parte si mana ii cazu pe gat, apoi pe umeri inlaturand fara efort breteaua rochiei in timp ce cealalta mana descheiase deja unul din fermoare. Marisol injura in gand rochia – oricat de moderna ar fi fost, in acel moment o ura, la fel si camasa accea tot neagra ai care-i nasturi nu reusea sa-i descheie.

Tumblr_lpd5dt2ksy1qld5qto1_500_large

Stia pe cine visase de atatea ori noaptea, chiar si atunci cand adormea in bratele lui Nathaniel.

-Se presupune ca ma omori. Rosti ea respirand greu. El ii saruta gatul in continuare, muscand usor din loc in loc iar fata lasa sa-i scape cateva gemete de placere.

-Da, cum tu se presupune ca te opui. Ingerul se opri, dar rasuflarea lui inca-i incalzea gatul. Preferi altceva? Intreba el pe acelasi ton ironic, insa cu o nota abia sesizabila de regret.

Marisol ridica din sprancene. Gandindu-se la Nathan vina o sageta scurt si nu mai stia ce sa faca. Dorea sa-si apese din nou buzele pe ale lui, insa n-ar fi putut da ochii cu Nathan dupa aceea. Si nici cu Ethan, daca tot veni vorba.

Era doar o cacealma, dar obtinea putin timp pentru a se gandi.

-Si daca vreau? Intreba ea privind pe sub gene. Stia sa minta, mintise toata viata, spera doar ca ingerii sa nu aiba vreun fel de detector de minciuni ascuns. Sangele ii urca brusc in obraji cand Eric isi lipi fruntea de a ei. Pentru o clipa privirea lui se concentra pe roseata din obrajii ei. Nu era obisnuit sa o vada rosind, in majoritatea timpului ea avea acea paloare perfecta, dar el isi dadu seama ca ceva nu era in regula.

Insa ii zambi cu zambetul acela viclean pe care ea-l visa exact inainte sa se trezeasca si niciodata nu reusea sa vada acea stralucire sireata a ochilor pe care o avea Eric in acel moment. Marisol ii privi in acel ciocolatiu lichid si descoperi in el o incapatanare ciudata, iar el tocmai se hotarase sa nu piarda in fata unui demon.

_________________________________________________________

A trecut un mileniu de cand n-am mai scris, dar…mdah, nu-s foarte multumita de ultima parte dar imi lasa loc de o continuare cam in acelasi stil cu ce-am inceput😉 Stiu ca toate vreti sa fie cu Nathan, probabil ca o sa aruncati cu pietre ca am scris ce-am scris, dar eu am planuri mari cu micuta mea Marisol si cred ca stiu deja cu cine va ramane…probabil Nathan…sau poate ca mai bine altcineva? :)) doar nu credeti ca va spun acum, nu?

11 gânduri despre “11. Losing against feelings

  1. offff…. sincer,am votat la inceput cu nathiniel, dar acum,….. nu stiu, sincer, sunt atat de confuza… nu stiu cum reusesti sa faci asa ceva….. in fine, presupun ca o sa fiu de acord cu tine, cu conditia ca sa fie final fericit…. si , nu arunc ACUM cu pietre in tine… dar promit ca o sa o fac daca nu postezi cel tarziu week-en-ul viitor!!!!!

  2. O-k…confuzia pluteste pe aici,mai aales la ficul asta acre e absolut genial!Eu acum ma confrunt cu niste idei contradictorii in capsoru’ meu si nu stiu ce sa cred.Si eu am votat cu Nathaniel insa desi niste idei tot de prin cap ma fac sa-mi schimb alegerea nu o s-o fac!Team Nathaniel pana la sfarsit!!!!!!!!!:)) Superb,abia astept nextul!!

Deci...ce parere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s