Mare Tranquillitatis – Katja Millay

cop Mare Tranquillitatis_coperta bunaDescriere:
Fostul copil-minune al pianului, Nastya Kashnikov, își dorește două lucruri: să treacă prin anii de liceu fără să i se afle trecutul și să-l facă pe băiatul care i-a răpit totul – identitatea, spiritul, dorința de a trăi – să plătească pentru asta.
Povestea lui Josh Bennett nu e un secret: toți cei pe care i-a iubit au fost luați din viața lui, iar acum, ajuns la vârsta de șaptesprezece ani, nu i-a mai rămas nimeni.
Acum, tot ce vrea este să fie lăsat în pace, iar cei din jur îi îngăduie acest lucru, fiindcă atunci când numele îți devine sinonim cu moartea, toți tind să păstreze distanța. Toți, în afară de Nastya, misterioasa nouă colegă de școală, care tot îi apare în cale și nu pleacă până când nu i se infiltrează în toate aspectele vieții. Dar, cu cât o cunoaște mai bine, cu atât mai enigmatică i se pare.
Mare Tranquillitatis este o lectură complexă, bogată, intensă, cu o narațiune genial construită despre un tânăr singuratic și o tânără fragilă emoțional și despre miracolul celei de-a doua șanse.


Recenzie

Cand privesti o persoana, prima data cand o intalnesti, o judeci dupa aspect, apoi dupa ceea ce spune. Dar atunci cand nu spune nimic o judeci doar dupa infatisare.

Nastya decisese sa nu vorbeasca – cu nimeni, niciodata, ca sa nu fie nevoita sa explice, sa raspunda la intrebari. Ea s-a retras dupa un paravan, un paravan de imbracaminte indecenta si prea mult machiaj, asteptand doar ziua cand va fi razbunata si distrugandu-se singura intre timp.

Nu e usor sa vorbesti despre aceasta carte, are prea multe detalii si prea putine in acelasi timp, pe de-o parte imi doresc sa fii fost mai lunga, sa imi dea mai multe informatii, parca nu mi-a multumit setea aceasta poveste si totusi nici macar nu stiu de ce anume sa ma apuc sa va vorbesc mai intai… sa va spun de Nastya? Nastya putea fi oricine, o simpla victima a sortii, o soarta care, in mod ironic, i-a fost oferita din greseala. Josh? El e si mai nenorocit de viata, la el a fost un accident, apoi inca unul si inca unul si rand pe rand au plecat, pana ce a ramas doar el. La Nastya a fost totul brusc, o data si s-a terminat, din Josh s-a scurs viata incet-incet, dar ce au ei in comun e ca suporta in continuare, fie fiindca n-au alte optiuni fie fiindca nu mai au ce pierde si s-au complacut situatiei.

I live in a world without magic or miracles. A place where there are no clairvoyants or shapeshifters, no angels or superhuman boys to save you. A place where people die and music disintegrates and things suck.

Si Drew? Katja Millay iubeste ironiile si paralelismul, Drew duce o viata minunata, cea mai mare problema a lui fiind fata pe care o iubeste si cam atat, Drew este ceea ce vrea sa fie, tot ce se intampla e rezultatul a ceea ce a decis el sa faca, nimic nu i-a fost pur si simplu impus de viata, el traieste consecintele propriilor alegeri.

Amara e povestea asta, sunt glume, sunt discutii, sunt intamplari, toate amarui. E o ingramadire de perspective ale vietii, fiecare cu bune si cu rele, una mai complicata decat cealalta.

Nu citisem nimic despre aceasta carte inainte, doar ca este foarte buna, nu o sa va spun nici eu mai mult – Este foarte buna! – o sa va spun ca veti vrea sa renuntati la un moment dat fiindca va face sa va simtiti groaznic, va chinuie si va ocupa prea mult, insa nu veti putea fiindca trebuie sa vedeti daca lucrurile se rezolva, daca ei isi primesc micul lor happy-end bine-meritat.

Si cand veti ave in sfarsit parte de cel mai important moment al cartii, cand Nastya va ajunge in sfarsit unde trebuie si va intalni pe cine trebuie veti zice: si gata? asta e tot?. Dar nu veti fi dezamagiti, veti fi doar bucurosi si multumiti, incantati de faptul ca ati citit pana acolo. Vorbesc serios, cartea asta e amara rau daca sunteti pesimisti, insa Katja stie sa adauge putin zahar pe ici-colo, o poveste de dragoste, o replica amuzanta, un nume de alint total deplasat, citit-o si veti intelege!

Nastya e personajul principal, dar ea nu ar fi completa fara cei din jurul ei, iar povestea nu ar fi intreaga fara toate micile dulcegarii adaugate ici colo, ca sa mai mascheze un pic din tot ce nu e bine, tot ce nu merge. Cum am spus, este o ingramadire mica de contraste, atat de bine potrivite!

Fav

Deci...ce parere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s