Alpinistul

 

Esti un alpinist. Decizi sa escaladezi o panta periculoasa. Toti te indruma sa n-o faci. Toti iti spun ca o sa regreti. Dar tu vrei aventura.

Si te duci, impotriva tuturor. Te duci, echipat corespunzator, crezi ca esti pregatit. Si urci, urci, esti tot mai aproape de varf… pui mana stanca pe o piatra, piciorul drept intr-o scobitura. Mai urci inca doi metri. Esti mai aproape. Ha! O sa le demonstrezi tu, o sa ajungi in varf!

Pui mana dreapta mai sus, ridici piciorul stang in alta scobitura, mai ai putin. Apoi misti mana, o pui pe alta piatra si piciorul in alta adancitura… si piatra cade, piciorul aluneca si tu esti in cadere. Astepti impactul urmarindu-ti in acelasi timp telul, varful. Vezi o silueta acolo, o silueta care te priveste speriat cum cazi si coboara pe drumul usor, cel pe care tu n-ai vrut sa-l iei. Tu ai vrut sa escaladezi. Iar cand te lovesti de pamant, inchizi ochii cu vocile prietenilor in minte si cu uimirea pura: erai atat de aproape, totusi n-ai reusit.

Ei, cam asa, prieteni, e in dragoste. Pici cand crezi ca mai ai putin si castigi. Lupti cand toti cei din jurul tau isi dau seama ca n-ai pentru ce. Cea mai mica greseala te distruge. Iar scopul ramane mereu acolo, de neatins pentru tine. Si altcineva poate ajunge mult mai usor ca tine acolo. Si tu ramai doar cu regret.

 

Deci...ce parere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s