15 STW – 2 !!!!

Heey! Am revenit cu provocarea numarul 2! Serios, fetelor, ce-as mai scrie cand trebuie sa-mi fac temele fara voi?!

2.Toti aveam propiile gusturi, de aceea nu toti agreem acelasi genuri de povesti/ficuri. Spune-ne ce urasti cel mai mult sa vezi la o poveste, ce te incomodeaza atunci cand le citesti si ce te determina sa le stergi din lista.Te rugam sa fii cat mai sincer in raspunsul tau.

E vorba de carti sau ficuri? E, sa zicem pentru fiecare.

Ok, deci incepem cu ficurile ca-s mai multe de spus (nu dati cu pietre, stiti ca sunt pretentioasa).

Deci primul lucru, la un fic ma uit la cum arata primul capitol. Primul capitol e definitoriu. Nu-mi plac alea…desirate, sa zic asa. Paragrafe scurte, actiune grabita, dialog presarat – primul capitol ar trebui sa fie un fel de mini intriga – stiti voi, primul lucru care se schimba in viata de zi cu zi a protagonistului, sau date despre ceva ce a schimbat deja totul – vreau sa zic ca trebuie sa fie acolo informatii cu carul. Trebuie sa ai o baza pe care sa pleci mai departe. In primul capitol aflii primele lucruri despre personajul pricipal, trebuie sa fie o baza stabila, nu cateva randuri libere pe acolo.

Apoi, renunt la un fic daca pur si simplu protagonista e genul de tipa speriata de bombe – dramatica sau dimpotriva, e genul sado-maso cu o doza de lehamite de viata, avem prea multi in realitate ca sa mai dau peste ei si in fictiune. Nu ma deranjaza sa existe un personaj asa, dar de ce protagonistul???? Serios, asta e o specie de oamenii pe care nu-i voi intelege niciodata si pe care nu o sa-i suport vreodata.

Gramatica si greselile de tastare- daca te apuci sa scrii ceva o faci cu atentie, cu grija, constient ca cineva va citi ce scrii tu acolo si nu vrea sa stea jumatate de ora sa descifreze un alineat. Nu zic nu 3-4 greseli in 5 randuri, dar nu sa te impiedici din doua in doua cuvinte.

Apoi, e, normal, genul ficului. Nu suport ficurile pur romantice pentru ca sunt niste siroposenii de nedescris – ba unii se pricep sa le strecoare pana si in cele romantic-comedy sau fantasy – cata indemanare trebuie sa ai sa ingretosezi pe cineva cu replici demne de telenovele!

Si in ultimul rand mai sunt acele…povesti daca nu compuneri cu capitole, in care autorul pare un elev de clasa a doua, abia invatand ce sunt alea expresii frumoase si care le repeta tot timpul cand vor sa descrie ceva. Propozitii simple de tipul „Buna, ce faci? Bine, tu?”, nu trimit nimic cititorului si sunt satula de cate ficuri sunt scrise – idei originale, poate – dar scrise in felul asta: sec.

Iar la carti, pentru ca la carti sunt foarte putine greseli de scriere si gramaticale, iar autorii nu ajung autori avand ca baza compuneri de scoala primara (nu ma dau eu mare ca as fi vreo scriitoare, dar sunt o cititoare tare pretentioasa si stiu ca sa scrii si sa citesti sunt doua lucruri diferite, dar un cititor care se apuca sa scrie, isi vede mai bine scopurile si greselile, decat un om care se trezeste dimineata ca vrea sa fie scriitor – e ca si cum un motociclist vrea sa se apuce de gradinarit) , deci la carti marea nemultumire e pe genuri. Din nou, evit pe cat se poate genul romance, pentru ca, aparent, cartile n-au scapat de iubitorii de telenovele care vor sa-si puna ideile pe hartie – serios baieti, faceti un scenariu nu un roman – si de genul S.F.

Pe S.F. am eu o fixatie cu faptul ca include „stiinta” iar eu sunt o razvratita din punctul asta de vedere. Matematica – fizica – chimie – biologie -> Stiinta. Mereu ma lupt cu materiile astea 4 si abia astept sa scap, partial, de ele, la liceu. Nu-mi place sa fie totul explicat, cred ca exista lucruri „magice” si nu ar trebui niciodata sa incercam sa le explicam, din acest motiv nu indragesc S.F. – carti sau filme.

Deci cam asta e lista mea de nemultumiri cand citesc ceva.  Si, desi incerc sa fiu cat mai draguta( ceea ce nu se vede acum pentru ca ideea de baza e sa fim sinceri :)) ) spun cand am o nemultumire la textul cuiva, dar asta doar daca eu consider ca as putea citi in continuare acel fic si merita – daca nu ma atrage deloc, nu citesc pur si simplu.

Poate ca par cam dura in chestii din astea, dar tin la principii, la reguli si la standarde – mai ales in privinta cartilor pentru ca am facut de-a lungul vremii multe lucruri la care m-am priceput, cat de cat, fara sa fiu vreun mare talent, dar m-am lasat de toate dupa un an doi – mai putin de carti, deci tin la parerea mea, pun suflet in ea si nu ma schimb pentru ca nu le convine unora cand vine vorba de carti, de citit, asta e ce-mi place si ce ma pasioneaza si mi se pare normal sa am parerea mea.

(Ok, am inceput sa iau tonul revoltat – cred ca si in scris se simte – deci ma opresc pana nu incep sa sustin si altele de parca as iesi cu pancarde in strada :)) )

Theo Rya

Deci...ce parere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s